Think
Gaslighting – n fenomen nuef?
// Nathalie Stuffer //
La viulënza psicologica ie na forma de viulënza che vën suvënz sotvaluteda. Paroles possa vester ermes che fej scialdi mel y che possa desdrù l’autostima dla vitima, cie che possa avëi cunseguënzes per n tëmp scialdi lonch.
La parola "gaslighting" vën dal titul de n film dl 1944, ma se à sparpanià ora permò dan puec ani.
Canche n rejona de viulënza tla relazions persuneles pënsen riesc a formes de agrescion fisica o sessuela. Ma viulënza possa unì dant nce te truepa d’autra formes, che n ne possa nia udëi a uedl desnut. L basta pensé a ufendudes, critiches, la mancianza de respet, la svalutazion, l mentì dant, l recaté o cuntrolé de na persona. Chëstes ie n valguna formes de viulënza psicologica. La viulënza psicologica ie na forma de meltratamënt emotif che cun l tëmp à n nflus mpurtant sun la denità y l’autostima de na persona. Paroles o cumpurtamënc possa fé unfat mel o nchinamei plu mel dla viulënza fisica. Vitimes de viulënza psicologica patësc suvënz mo giut alalongia, sce nia per duta la vita, dla cunseguënzes de chësta forma de viulënza. Aldò dl ISTAT ie tl ann 2014 l 26,4% dl’ëiles states vitimes de viulënza psicologica da pert dl partner atuel y l 46,1% da pert dl ex partner. La viulënza reverda dantaldut l’ëiles plu jëunes (danter 16 y 24 ani) y l’ëiles che vif tla Talia dl sud o sun la ijules. Mplu ie l’ëiles da oradecà plu suvënz vitimes de viulënza psicologica dl’ëiles talianes.
I cumpurtamënc de chi che trata mel psicologicamënter l’ëiles possa vester scialdi defrënc, ma l fin ie for chël de cuntrolé l’autra persona. Na tecnica scialdi adurveda ie chëla de ti fé crëier al’ëila de ne valëi nët nia. Suvënz iel dovia l dejidere de avëi l pussedimënt dl’ëila, che muessa nchinamei damandé l cunsëns per pudëi jì ora de cësa, per se ancunté cun na cumpania o cun si familia de purtenienza.
I cumpurtamënc de chi che trata mel psicologicamënter l’ëiles possa vester scialdi defrënc, ma l fin ie for chël de cuntrolé l’autra persona. Na tecnica scialdi adurveda ie chëla de ti fé crëier al’ëila de ne valëi nët nia. Suvënz iel dovia l dejidere de avëi l pussedimënt dl’ëila, che muessa nchinamei damandé l cunsëns per pudëi jì ora de cësa, per se ancunté cun na cumpania o cun si familia de purtenienza.
Gaslighting - na forma de manipulazion
Te truep caji se rënd la vitima permò cont do truep tëmp dla situazion te chëla che la ie sbrisceda ite, canche la ne à plu deguni - ajache la ie unida ijuleda da si cumpanies y familieres - y canche la à perdù dl dut la crëta te sé nstëssa. Na tecnica dl dut ntorta de manipulazion psicologica ie l gaslighting. La parola gaslighting (che va de reviers al titul de n film) se à sparpanià ora nia gran da giut tl mond nglëisc, ma l se trata de na tecnica dessegur de no nueva. L gaslighting ie cunscidrà na forma sterscia de viulënza psicologica tres chëla che l agressëur mët n dube la perzezion dla vitima cun l fin de la rënder melsegura de si realtà y de avëi l pudëi sun ëila. Frases tipiches possa vester: Chësc ie mé te ti cë! Chësc te es mé nmaginà! Co fejes’a a nia te l lecurdé, te me l es pu tu dit! Chësta ie duta ti gauja! Nscila ti dà l agressëur la perzezion che si sentimënc, pensieres y minonghes ne ie nia drëtes, tan suvënz nchin che la vitima l crëia. La vitima scumëncia a dubité de sé nstëssa, de cie che la pënsa y vëija. La melsegurëza y l dejurientamënt porta pro che la vitima se tache mo de plu al agressëur y devënte dependënta da ël. La sëula maniera per ruvé ora da chësta situazion ie udëi ite y dé pro de vester vitima de chësta forma de viulënza.