ëres ladines
Ce meltra la vela – l’Opzion vivuda dal'ëiles
// Noemi Prinoth //
Tla Talia ti fova unì cunzedù l dërt de vela al'ëiles tl ann 1958, ma bel dant fovel unides dant situazions ulache les ova pudù o messù tò dezijions mpurtantes.
L’Opzion fova na dezijion ria y univa normalmënter tëuta dai ëi de familia – ma nia for. © Sebastian Herrmann - unsplash
La prima viera mundiela fova stata na gran desgrazia per i ladins. L front passova avisa a mesa la Ladinia, n grum de ëi ova perdù si vita y l'ëiles fova restedes a cësa, sëules, cun mutons y mutans da messëi pascenté. Do la viera fova l Sudtirol passà ala Talia y cun l fascism ova scumencià l’italianisazion. Tl 1939 fova i abitanc dl Südtirol y dla valedes ladines unic sfurzei a tò pert al’Opzion. L guviern talian ti ova dà la puscibltà ala populazion tudëscia y ladina de emigré tla Germania de Hitler y l’ova nsci metuda tla situazion de messëi tò chësta dezijion: arbanduné si ncësa y giapé la zitadinanza tudëscia o mantenì inant la zitadinanza taliana y resté te si paesc, ma zënza deguna garanzia per si lingaz y cultura.
L’Opzion fova per truepa persones na dezijion scialdi ria y univa normalmënter tëuta dai ëi de familia. Ma nia for fovela stata nsci. Anna Forer y Rosa Malleier ova nstës lità. Resté o se n jì? Tl liber "Rabenmutterland", l paesc dl’umans snaturedes, conta Elisabeth Malleier de si doi laves, de si stories y de coche les à nfluenzà la generazions che vën.
Ciuldì oveles pa pudù tò nstës la dezijion sce resté tla Talia o sce emigré? Anna Forer fova na badiota che ova abù n prim mut ilegitim. Puech do se ovela maridà y giapà mo doi mutons, ma mé doi ani do fovela resteda vëidua. Tl ann 1940 ovela tëut la dezijion de emigré cun si mutons. Davia che la fova vëidua ti spietova la dezijion de pudëi lité.
Nce Rosa Malleier ova abù n prim mut ilegitim y ajache la ne fova nia marideda ovela ënghe pudù lité sce resté o sce emigré. Ëila laurova tla gastronomia y tl instà dl ann 1939 fova duta l’ëiles che laurova te chësc ciamp unides lizenziedes. Chësc fat ova de vieres dla fin dl 1939 dessegur cuntribuì a si vela per l'Austria.
Fovel pa velch de straurdiner che n ëila pudova tò chësta dezijion?
L’Opzion revardova dantaldut i ëi de familia, l’ëiles ne ova degun dërt de vela. L fova de usanza che la dezijions politiches univa tëutes dai ëi, i dërc dl'ëiles y si partezipazion ala vita politica ne fova te chëi ani mo nia presënc. Nce sce l dajova vel’caji che reprejentova n’ezezion, fovi reres y tacova adum cun mpedimënc giuridics o soziei. Suvënz fova i fredesc o i peresc che tulova la dezijions mpurtantes per l'ëiles de familia. Co à pa chisc avenimënc nfluenzà la pusizion dl'ëila tla sozietà? Ti ani ntëur al’Opzion messova l'ëiles se bater per si familia, per si dërc y per si sëuravivënza. Ora de nia messoveles se cruzië dl mantenimënt dla familia. Les cumbatova per post tla sozietà. Per l pruzes d’identificazion dl'ëiles che ova scumencià cun l nuef secul, fova chësta perioda n mumënt de gran mpurtanza. De snaturà ne ova chësta ëiles, coche Elisabeth Malleier scrij te si opra, da mi pont d'ududa nët nia.
L’Opzion fova per truepa persones na dezijion scialdi ria y univa normalmënter tëuta dai ëi de familia. Ma nia for fovela stata nsci. Anna Forer y Rosa Malleier ova nstës lità. Resté o se n jì? Tl liber "Rabenmutterland", l paesc dl’umans snaturedes, conta Elisabeth Malleier de si doi laves, de si stories y de coche les à nfluenzà la generazions che vën.
Ciuldì oveles pa pudù tò nstës la dezijion sce resté tla Talia o sce emigré? Anna Forer fova na badiota che ova abù n prim mut ilegitim. Puech do se ovela maridà y giapà mo doi mutons, ma mé doi ani do fovela resteda vëidua. Tl ann 1940 ovela tëut la dezijion de emigré cun si mutons. Davia che la fova vëidua ti spietova la dezijion de pudëi lité.
Nce Rosa Malleier ova abù n prim mut ilegitim y ajache la ne fova nia marideda ovela ënghe pudù lité sce resté o sce emigré. Ëila laurova tla gastronomia y tl instà dl ann 1939 fova duta l’ëiles che laurova te chësc ciamp unides lizenziedes. Chësc fat ova de vieres dla fin dl 1939 dessegur cuntribuì a si vela per l'Austria.
Fovel pa velch de straurdiner che n ëila pudova tò chësta dezijion?
L’Opzion revardova dantaldut i ëi de familia, l’ëiles ne ova degun dërt de vela. L fova de usanza che la dezijions politiches univa tëutes dai ëi, i dërc dl'ëiles y si partezipazion ala vita politica ne fova te chëi ani mo nia presënc. Nce sce l dajova vel’caji che reprejentova n’ezezion, fovi reres y tacova adum cun mpedimënc giuridics o soziei. Suvënz fova i fredesc o i peresc che tulova la dezijions mpurtantes per l'ëiles de familia. Co à pa chisc avenimënc nfluenzà la pusizion dl'ëila tla sozietà? Ti ani ntëur al’Opzion messova l'ëiles se bater per si familia, per si dërc y per si sëuravivënza. Ora de nia messoveles se cruzië dl mantenimënt dla familia. Les cumbatova per post tla sozietà. Per l pruzes d’identificazion dl'ëiles che ova scumencià cun l nuef secul, fova chësta perioda n mumënt de gran mpurtanza. De snaturà ne ova chësta ëiles, coche Elisabeth Malleier scrij te si opra, da mi pont d'ududa nët nia.