La fundamënta
Tan segura ie pala fundamënta de nosc bënsté?
// Sofia Stuflesser //
Tla Dolomites viv la gran pert dla jënt tl bënsté. Ma da ulà vën pa perdrët chësc bënsté y tan segur iel pa?
Per spieghé la parola “bënsté” pudëssen se stizé sun la piramida di bujëns de Abraham Maslow. Sce chisc bujëns vën adempii pona se n stan bën. Japé de chësta piramida ie i bujëns plu mpurtanc, chëi fisiologics: aria, ega, roba da maië, durmì y reproduzion. N possa se nfidé a dì che la fundamënta di bujëns fisiologics ie te nosc raions al mumënt mo dan man. Ma tan segures sons’a che l sarà tl daunì mo ega da bever sce l ie for manco nëif y sce l vën fat proiec che mët n pericul la funtanes dl’ega da bever?
Segurëza
Sce ti cialon plu avisa ala segurëza, che ie al segondo scialier dla piramida, nes vëniel da damandé: cie iel pa perdrët minà limpea? Fat iel, che pra la segurëza tochel leprò la segurëza dl corp y dl’ana, la segurëza materiela, chëla dl lëur, de n cuatier, de na familia y dla sanità.
Gran pert de cie che dà l sentimënt de segurëza, sce tulon n cunscidrazion l gran cuntest, l cheder macro, la fundamënta de nosta segurëza, ie lieda al fat che stajon te n stat democratich tl’Union Europeica. Pudon rengrazië l’Union Europeica, che l ne n’ie da belau otant’ ani deguna viera tlo da nëus y che na rë de cunlaurazion a livel politich, economich y soziel nes garantësc na cërta segurëza. Sëuraprò nes assegurea la costituzion taliana cër dërc y donca nce na cërta segurëza.
Ngrandion śën l cheder de usservazion, metan l udlon sun l raion dla Dolomites. Cie nes dà pa segurëza tlo da nëus? Sambën iel da rengrazië nosta antenates y nosc antenac che nes à, cun si lëur, scincà na cërta segurëza materiela. Tl prim lauran te ciamp, pona cun l artejanat y l cumerz, plu tert nce mo tres l turism. Al didancuei ie nosta segurëza materiela garantida gran pert, ma nia mé, dal turism. Ma sun cie se stiza pa l turism? Sambën sun na rë de jënt che lëura tl ciamp dl turism, sun la nfrastrutura y i servijes. Ma la fundamënta dl turism ie la natura. Zënza nosc crëps y la natura ntëur nëus via fossel bonamënter manco turism, manco lëur y manco segurëza materiela.
Sambën fej nce la sanità pert de nosta cundizion de nes sentì segures y, coche desmustrà da truep studies, ie la sanità lieda al’aria nëta, ala roba che maion, al stil de vita y nce al muvimënt tla natura che à na gran mpurtanza per nes stravardé da malaties.
Gran pert de cie che dà l sentimënt de segurëza, sce tulon n cunscidrazion l gran cuntest, l cheder macro, la fundamënta de nosta segurëza, ie lieda al fat che stajon te n stat democratich tl’Union Europeica. Pudon rengrazië l’Union Europeica, che l ne n’ie da belau otant’ ani deguna viera tlo da nëus y che na rë de cunlaurazion a livel politich, economich y soziel nes garantësc na cërta segurëza. Sëuraprò nes assegurea la costituzion taliana cër dërc y donca nce na cërta segurëza.
Ngrandion śën l cheder de usservazion, metan l udlon sun l raion dla Dolomites. Cie nes dà pa segurëza tlo da nëus? Sambën iel da rengrazië nosta antenates y nosc antenac che nes à, cun si lëur, scincà na cërta segurëza materiela. Tl prim lauran te ciamp, pona cun l artejanat y l cumerz, plu tert nce mo tres l turism. Al didancuei ie nosta segurëza materiela garantida gran pert, ma nia mé, dal turism. Ma sun cie se stiza pa l turism? Sambën sun na rë de jënt che lëura tl ciamp dl turism, sun la nfrastrutura y i servijes. Ma la fundamënta dl turism ie la natura. Zënza nosc crëps y la natura ntëur nëus via fossel bonamënter manco turism, manco lëur y manco segurëza materiela.
Sambën fej nce la sanità pert de nosta cundizion de nes sentì segures y, coche desmustrà da truep studies, ie la sanità lieda al’aria nëta, ala roba che maion, al stil de vita y nce al muvimënt tla natura che à na gran mpurtanza per nes stravardé da malaties.
Natura – fundamënta dla segurëza
Danz che ultimamënter messons cunstaté che na gran pert de nosta segurëza y de nosc bënsté, che ie basei sun la fundamënta dla natura, nes ne ie pervia dl sciaudamënt tlimatich y dla desdruzion dla natura danz no plu tan sambënzënza data.
Te Gherdëina iel na lingia de ulenteres che à festide y se cruzia de varenté chësta fundamënta de nosc bënsté. L dà tl uedl che l ie danter chësta persones particularmënter truepa ëiles. N nen pudëssa tlo numiné na lingia ma doves se à te chësc ultim tëmp propi fat scialdi merit, dantaldut tres si gran mpëni tla grupa Nosc Cunfin: Heidi Stuffer y Sara Stuflesser. Ulësse tò la ucajion de rengrazië ëiles, ma nce duta l’autra ëiles che dà ca si tëmp liede per stravardé la natura, judan nscila pea a seguré la fundamënta de nosc bënsté!
Te Gherdëina iel na lingia de ulenteres che à festide y se cruzia de varenté chësta fundamënta de nosc bënsté. L dà tl uedl che l ie danter chësta persones particularmënter truepa ëiles. N nen pudëssa tlo numiné na lingia ma doves se à te chësc ultim tëmp propi fat scialdi merit, dantaldut tres si gran mpëni tla grupa Nosc Cunfin: Heidi Stuffer y Sara Stuflesser. Ulësse tò la ucajion de rengrazië ëiles, ma nce duta l’autra ëiles che dà ca si tëmp liede per stravardé la natura, judan nscila pea a seguré la fundamënta de nosc bënsté!
Heidi Stuffer dla grupa Nosc Cunfin