Truep pères ne à nia mutons, scebën che i se i mbincëssa tan. Studies dij che chësc ie l cajo pra uni otavo pèr. Y la tendënza crësc. La jënt giapa mutons for plu y plu tert, y nce l not y l raion ntëur nëus à na cërta fazion. N ie namurei y se mbincia mutons, ma pona vën la gran delujion; ses sun cumando, puecia crëta te sé nstësc, n gran pëis psichich, sentimënc trangujei, dulëur y patimënc mëina la dinamica dl pèr, povester ani alalongia. Sëuraprò vën mo la prescion dla sozietà. Da n pèr che se à maridà o che ie bele n struf adum se aspieten che i giape mutons dant o do. L ne ti vën povester nia damandà te na maniera senziera, fina y sota coche la ti va, ma mpo ti fejen diretamënter o ndiretamënter prescion che i ebe tosc mutons.
Per truep pères resta l sëmi de avëi mutons n sëmi. Karin Planker fova nstëssa te chësta situazion. Cie che la ëssa ntlëuta adurvà, partëscela ncuei cun d’autri te na grupa ulache n se juda una cun l’autra. “Ie ulove bele for mutons, y canche me é maridà cun 25 ani ne udovi nia l’ëura de resté nia sëula. L ie passei mënsc y ani danter speranza y duel. Canche ove trënt’ ani à scumencià mi viac tla tliniches per avëi mutons. Do doi fecundazions artifizieles jites ala nia, fovi descunseleda defin. Scumenciova pa śën mi trota? Ce senificat ova pa la vita zënza mutons? Ntëuta me sentivi sëula cun mi destin. Mi cumpanies giapova mutons y ie ne tucove nia plu leprò”, conta Karin Planker. “Ncuei, 18 ani do, sei, che truepa jënt ie te chësta situazions. L possa duré ani, acumpaniei da terapies y ntervënc che pëisa, nchin che n resta nia sëui. Y te vel‘ cajo ne vën l pop mei.”
Per ti dé lerch a chësc gran argumënt tabuisà, à la scumenciadiva Mutternacht metù a jì tl 2020 na campania de nfurmazion, pra chëla che Karin Planker à fat pea. Plu tert ti à l Haus der Familie damandà sce ëila uel mené na grupa per se giamië ora y se judé una cun l’autra.
“Ti ani passei me ei dat ju dassënn cun chësc argumënt,

Sëuraprò ei scumencià n auter lëur. Śën lëuri te mi praxis cun l prim aiut emoziunel, acumpanian sibe pères che ie te chësta situazion ulache i mutons ne ruva nia, che nce genitores cun mutons. Ie ulësse ti pité ai autri chël che me manciova canche ie fove te chëla situazion: se giamië ora, vester ntenduda, nfurmazions, lerch per tëmes, duel y speranza.“
De juni 2021 iel stat la prima ancunteda dla grupa per se judé sé nstësc a Bulsan. Uni mëns iel unit leprò d’autra ëiles – da luesc defrënc de Südtirol. N valgunes ie mo al scumenciamënt dla fasa, d’autres à bele truep do sé y se mpënsa de stlù ju cun chësc argumënt. Pra la ancuntedes vëiji tan de bujën che l ie che la sozietà ti vede ancontra a chësta tematica te na maniera davierta y fina. La prescion che ie sun l’ëiles ie grant, ajache l cheder de vester oma ie lià al cheder de vester ëila. Nëus duc dassessan perchël vester plu fins tla vita da uni di. Uni cumentar o frasa coche “No ve lascëde massa dl‘aurela!“ o “Aspieta mé che tu es n iede mutons!“ possa vester per zachei n stlaf tl mus.

La proscima ancunteda dla grupa “Sehnsucht Kind“ sarà ai 22.10. o 26.11. a Bulsan. Jënt nteresseda possa cuntaté Karin Planker tres e-mail info@karinplanker.it o cherdé su l numer 338 603 26 03.