Sce n aud Republica Dominicana pënsen riesc a palmes, a spiages blances y al mer bel brum. Ma co vif pa la persones y dantaldut l’ëiles sun n’ijula caraibica? Y ciunes ie pa la majera defrënzes danter Santo Domingo y Urtijëi? On rujenà de chësta tematiches cun la jëuna de Gherdëina Diana Moroder.
Ce raport es’a tu cun la Republica Dominicana?
Mi oma ie nasciuda y chersciuda su a La Romana tla Republica Dominica, a sud-ovest dl’ijula, y ie unida a sté te Gherdëina ti ani Nuvanta. Te Gherdëina iel nce una de si surans, mi anda, dut l rest de si familia sta mo a La Romana. A cësa ons for rujenà talian y spanuel, daujin al ladin, y nsci sons chersciuda su cun truepa rujenedes, cie che me à ugà per la scoles che é fat te Gherdëina y nce per mi stude. Son stata n valgun iedesc a crì mi parënc tla Republica Dominicana, che me à dat albierch te si cësa per de plu enes. Chësta ie na cossa scialdi normala da chëla pertes: suvënz ti vëniel dat albierch a parënc o nce a d’autra jënt debant per plu giut, n cëla de se judé scialdi un cun l auter.
Co iel pa stat per ti oma a unì a sté te Gherdëina y ciunes ie pa states la majera deficulteies?
Canche la ie unida adalerch, ti ani Nuvanta, ne stajovel te Gherdëina mo nia truepa jënt da oradecà y mo de manco jënt da culëur. Suvënz ne iel perchël nia stat saurì, ënghe ajache la fova mé sëula y messova sëuraprò mo mparé la rujenedes dl post. Per fertuna se à la situazion scialdi mudà ti ultimi 30 ani. Mplu fovel per ëila rie a se usé ite ala temperatures da mont, ajache tla Republica Dominicana iel temperatures de 28-30 degreies ntan dut l ann. Nce l stil de vita ie n pue‘ defrënt: tla Republica Dominicana iesen usei a balé deberieda, a vester scialdi davierc y for cuntënc de ti judé al proscimo o de partì l maië cun chi che nen à de bujën.
Co ie pa la situazion economica dla populazion y co vif pa dantaldut l’ëiles da chëla pertes?
Coche n sà iel truep turisć che vijitea la Republica Dominicana, perchël vif truepa persones dl turism, ma nia mé. La situazion muda n pue‘ dala ziteies plu cunesciudes y vijitedes ai raions de campania, ulache l ie purtruep for mo truepa families pueres. N generel ie l’ëiles mo scialdi tachedes ala familia, aldò de na nrescida se marida l 40 % dla jëunes bele dan i 18 ani y à n media 2,32 mutons (n cunfront à l’ëiles tla Talia mé 1,27 mutons). N ie ënghe mo scialdi tachei ala religion catolica. Ma nce iló scumëncia la situazion plan plan a se mudé: l ie for plu ëiles che va a studië, ma sambën nia tan truepes sciche tl’Europa. Persunalmënter speri che la defrënzes economiches se valiveie ora te dut l paesc, y de pudëi tosc inò jì a crì mi parënc do chisc ani de pandemia.