ëres ladines
Canche la mutans y i mutons va n feries tla medema perioda de tëmp sciche i turisć...
// Noemi Prinoth //
Che l’ëiles à deficulteies a cuncurdè la familia cun n lëur a tëmp plën ne ie nia vel’de nuef. Dantaldut tl ciamp dl turism ie chësc suvënz rie. Co fovel pa tla valedes ladines plu da giut y cie se à pa mud
Na ëila chë leura tl ciamp dl turism cun si muta y si mut © DALL·E 2
Cun l scumenciamënt dl vintejim secul crësc tla Dolomites l turism de jì sa mont. Ntan l tëmp dl fascism avanea nce l turism da d'inviern. Nsci vën do la segonda gran viera fates su nfrastrutures y anjeniei ca purtoies da jì cun i schi. Tla Dolomites ruva adalerch for deplù turisć y perchël iel de bujën de truepa nueva stieres. Te i ani dedò iel scialdi da lëur y nce n grum de ëiles scumëncia a lauré tl ciamp dl turism. Nchina al didancuei ie l turism tla valedes ladines restà n ciamp mpurtant dl’economia che ti dà da lëur a truepa persones: tl Sudtirol à tl ann 2021 ndut 111.100 ëiles laurà, de chëstes ova 32.600 na stiera tl cumerz y tl ciamp dl turism. Leprò iel da tò n cunscidrazion, che plu dl 25 percënt dla firmes che vën menedes da ëiles, ie propi atives te chësc ciamp.
La cundizions te chësc ciamp ie per l’ëiles suvënz nia la miëures: l ie scialdi rie a cuncurdè l lëur cun la familia, davia che l ie nce de bujën de lauré da sëira, ntan l fin dl’ena o ntan i dis de festa y chëstes ie avisa la periodes de tëmp ulache la mutans y i mutons ne ie nia a scola o ala scolina. Sëuraprò toma la sajon auta tla valedes ladines avisa ntan la feries dl’istituzions y mplu ne va i orars de scola y scolina nia a una cun i mumënc de servisc ai turisć.
N’osta, che a menà truep ani n’atività turistica, conta che l fova bele dan n trënt’ani na gran ndesfideda per l’ëiles a lauré tl turism. L ne fova me pueces che laurova inant do che les ova giapa mutans o mutons, ajache chi che pudova, tulova la dezijion de se lizenzië. Che l pere stajova a cësa a cialé sun la mutans o i mutons ne fova mo gor de no usanza y l ti univa dit de contra, coche sce l fossa zeche da se daudé. Assistënza o na scolina per la mëndres y i mëndri ne dajovel nia y nce d’instà ne ti univel piteda deguna pruposta de passatëmp. Chi che ova fertuna, pudova tenì cont dl’aiut di nëinesc o de mutans jëunes dl post che cialova sun la mutans y i mutons ntan che l’umans jiva a lauré. L ne fova nia saurì, conta la osta, pensan de reviers a si esperienza. La fova descunseleda che la udova si pitli mé dinrer y ora de chël fova na gran pert dla sozietà dla minonga, che l lëur tl turism ne sibe nia adatà per n’ëila.
Al didancuei se à la situazion per na pert mudà, ma l resta for mo rie a cuncurdè la vita de familia cun n lëur tl turism. L ie vel’prupostes per l’assistënza dla mutans y di mutons, ma suvënz ne basteles nia. L ie massa puec posć, i orars ie massa curc y l lëur tl turism ie massa puech flessibl. A abiné na soluzion ne ie nia saurì, ma cun la perspetiva che l mancerà for deplù laurantes y lauranc tl ciamp dl turism iel propi gran ëura de se dé da fé y de scumencé a crì na puscibltà per ti permëter al’ëiles de lauré tl turism, ti dajan tl medem tëmp nce sustëni ala families.
La cundizions te chësc ciamp ie per l’ëiles suvënz nia la miëures: l ie scialdi rie a cuncurdè l lëur cun la familia, davia che l ie nce de bujën de lauré da sëira, ntan l fin dl’ena o ntan i dis de festa y chëstes ie avisa la periodes de tëmp ulache la mutans y i mutons ne ie nia a scola o ala scolina. Sëuraprò toma la sajon auta tla valedes ladines avisa ntan la feries dl’istituzions y mplu ne va i orars de scola y scolina nia a una cun i mumënc de servisc ai turisć.
N’osta, che a menà truep ani n’atività turistica, conta che l fova bele dan n trënt’ani na gran ndesfideda per l’ëiles a lauré tl turism. L ne fova me pueces che laurova inant do che les ova giapa mutans o mutons, ajache chi che pudova, tulova la dezijion de se lizenzië. Che l pere stajova a cësa a cialé sun la mutans o i mutons ne fova mo gor de no usanza y l ti univa dit de contra, coche sce l fossa zeche da se daudé. Assistënza o na scolina per la mëndres y i mëndri ne dajovel nia y nce d’instà ne ti univel piteda deguna pruposta de passatëmp. Chi che ova fertuna, pudova tenì cont dl’aiut di nëinesc o de mutans jëunes dl post che cialova sun la mutans y i mutons ntan che l’umans jiva a lauré. L ne fova nia saurì, conta la osta, pensan de reviers a si esperienza. La fova descunseleda che la udova si pitli mé dinrer y ora de chël fova na gran pert dla sozietà dla minonga, che l lëur tl turism ne sibe nia adatà per n’ëila.
Al didancuei se à la situazion per na pert mudà, ma l resta for mo rie a cuncurdè la vita de familia cun n lëur tl turism. L ie vel’prupostes per l’assistënza dla mutans y di mutons, ma suvënz ne basteles nia. L ie massa puec posć, i orars ie massa curc y l lëur tl turism ie massa puech flessibl. A abiné na soluzion ne ie nia saurì, ma cun la perspetiva che l mancerà for deplù laurantes y lauranc tl ciamp dl turism iel propi gran ëura de se dé da fé y de scumencé a crì na puscibltà per ti permëter al’ëiles de lauré tl turism, ti dajan tl medem tëmp nce sustëni ala families.